RIA NOVOSTI: Rusia revine în vizorul NATO și îi oferă o nouă rațiune de a exista

Înaintea intervenției ruse în Crimeea, militarii, politicienii și experții statelor membre NATO s-au străduit din greu să găsească un rost pentru Alianța Nord-Atlantică după retragerea din Afganistan. În final, ei au decis că lupta împotriva terorismului și a criminalității cibernetice va fi tema centrală a summitului NATO care se va desfășura în luna septembrie în Țara Galilor. Membrii Alianței, mai ales cei din Uniunea Europeană, credeau că sfârșitul NATO este aproape. Au urmat apelurile de reducere a cheltuielilor militare și a potențialului Alianței ‘la minimul necesar’, explică agenția rusă de presă.

Dar totul s-a schimbat în ultimele săptămâni. În contextul evoluțiilor din Ucraina, summitul din septembrie ar urma să se concentreze pe securitatea colectivă a statelor din Europa de Est. ‘Fără să vrea, Kremlinul a oferit o nouă viață Alianței’, remarcă Judy Dempsey, expert la Fundația Carnegie.

Secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a declarat că următoarele demersuri ale Alianței vor depinde de acțiunile Rusiei. El a menționat că este posibil ca organizația să-și revizuiască întreaga strategie și ‘apărarea colectivă ar putea deveni prioritară în fața altor misiuni asumate de Alianță după Războiul Rece’.

De altfel, NATO își consolidează deja flancul estic. Bugetul pentru misiunile de patrulare în spațiul aerian al țărilor baltice a fost suplimentat, se efectuează zboruri de recunoaștere deasupra României și Poloniei pentru monitorizarea crizei din Ucraina și manevre militare de anvergură sunt în pregătire.

Experții occidentali nu exclud posibilitatea ca, în pofida acordurilor tacite cu Rusia, Statele Unite să desfășoare trupe în Europa de Est, cu efective care, conform unor surse de la Washington, ar putea fi cuprinse între 10.000 și 20.000 de soldați, mai notează agenția rusă. Mai mult decât atât, Washingtonul ar putea decide menținerea unor arme nucleare tactice în Europa, care, potrivit unor informații, sunt desfășurate în Germania, Olanda, Belgia, Italia și Turcia.

De altfel, secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat recent că acțiunile Rusiei în Crimeea vor influența direct politica NATO în materie de arme nucleare. El este convins că evenimentele din Ucraina vor determina statele membre ale Alianței să-și sporească cheltuielile pentru apărare. ‘Nu putem continua dezarmarea atât timp cât restul lumii acumulează arme și unii chiar le etalează aproape de frontierele noastre’, a subliniat Rasmussen.

De asemenea, secretarul general NATO consideră că anexarea Crimeii ‘face parte dintr-o strategie globală a Rusiei’ și se teme de o invazie a acesteia în estul Ucrainei și în Transnistria. ‘Trăim într-o lume diferită de cea de acum câteva luni. Astăzi vedem că Rusia vorbește și acționează mai degrabă precum un inamic al NATO decât ca un partener’, a conchis Rasmussen, citat de RIA Novosti.

Însă politicienii ruși cred că nu țara lor, ci NATO ar fi responsabilă pentru escaladarea tensiunilor. ‘Dacă Alianța dorește să revină la vocația ei din timpul Războiului Rece, nu este alegerea noastră’, afirmă ambasadorul rus pe lângă NATO, Alexandr Grușko.